Trăim vremuri destul de tulburi și paradoxul este că deși trebuie să ne distanțăm fizic, omenirea trăiește cumva împreună toată această provocare care ne-a pus, aparent, viețile pe pauză. Și totuși într-un ritm oarecum mai puțin amețitor, continuăm. Zilele curg una după alta și se transformă în săptămâni și curând în luni de viață altfel. Și e firesc să ne preocupăm în continuare de ceea ce ne pasionează, așa că pentru Clubul Fotografilor din Iași a apărut o nouă provocare: aceea a fotografiilor făcute în casă, venită la inițiativa colegului nostru Nicu Apostu, numită Tură foto prin casă. Așa că am început să fim atenți la cum bate lumina dimineața, seara, în miezul zilei și să descoperim unghere pe care nu neapărat nu le știam, dar erau cumva acolo „absent dar implicit”, un fel de detalii care abia acum capătă alte dimensiuni. Descoperim ce păsări cântă în copacii din fața casei, pe care nu le auzeam niciodată, fiindcă nu aveam timp. Aceste descoperiri pot fi o bună metaforă și pentru viața noastră, pentru că avem timp de căutări interioare care se pot regăsi în compoziții fotografice îndrăznețe ale unor colegi mai inspirați și mai creativi care pot fi despre trăirile oarecum încâlcite ale acestor zile, sau care ne pot face lumină în încâlcelile pe care graba vieții noastre anterioare ni le-a făcut. Sau pe care ni le-am făcut. Putem vorbi de altfel de viață pentru că e clar că viața noastră este și va fi altfel, dar important este că nu ne oprim. Și nu vrem să ne oprim nici din fotografiat, chiar dacă stăm în case. Vă propunem, prin urmare, o incursiune scurtă în ceea ce a întâlnit focusul camerelor foto prin colțurile de casă ale unor pasionați de fotografie.
(text: Cătălina Neculau)