Marți, 11 octombrie, la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a fost vernisată expoziția „Dobrogea tată, Dobrogea!“ a fotografului Mircea Bezergheanu. În miezul toamnei, ne-am trezit cu Dobrogea în Parcul Copou și nu oricum. Timp de două ore, Mircea Bezergheanu ne-a purtat, prin intermediul fotografiilor, filmărilor și poveștilor, prin anotimpurile și stările Dobrogei, ”locul în care cel mai vechi pământ se contopește cu cel mai nou pământ”.
„Dobrogea tată, Dobrogea!“ este proiectul de suflet al fotografului gălățean și visul său de a (re)aminti tuturor că tărâmul dintre Dunăre și Marea Neagră nu e un loc pustiu, ci un univers aparte prin diversitatea peisajelor, a formelor de relief, a formelor de viață, de la animale, păsări și insecte până la oamenii de diferite etnii.
Dincolo de datele statistice (aproape 8 ani de la începerea proiectului; ore, zile și nopți dedicate fotografierii și filmărilor în teren, în condiții meteo variate, pentru a surprinde specii endemice; 14000 de secvențe video din care aprox. 600 au fost incluse în partea I a peliculei; zeci de ore petrecute în studio pentru armonizarea ritmului muzicii cu secvențele din natură, cu sunetele naturale și cu vocea povestitorului din filmul documentar) și munca intensă, se află omul care și-a înfășurat sufletul cu frumusețea Dobrogei, cu locurile ei tainice sau „la vedere”, pline de legende. Nu poți fotografia natura dacă nu te faci una cu muntele, cu câmpia, cu pădurea, cu apele liniștite sau învolburate, una cu ploaia sau cu furtuna de ninsoare. Nu poți fotografia natura dacă nu-ți lași simțurile în brațele ei ca să-i poți desluși sunetele, stările, ritmurile, zbaterile de aripi, mesajele norilor, mirosul aerului. Mircea Bezergheanu a făcut asta și ne-a purtat pe Dealurile Babadagului, pe Valea Mahomencea, canionul șisturilor verzi, pe creasta bătrânilor Măcini, pe Câmpia Morfa, Grindul Lupilor, pe la Enisala, Sarichioi, pe gheața Lacului Razim și pe canalele și lacurile Deltei Dunării. Ne-a povestit și despre dihorul de stepă, șoimul dunărean, flamingo, șacali dar și despre cele șapte vânturi care modelează nu doar stâncile Pricopanului, Țuțuiatului sau Pietrele Mariei, nu doar nisipul sau gheața de pe malurile Dunării, ci și viața localnicilor pescari care vâslesc pe apele Deltei. Da, Dobrogea nu e doar tărâmul dintre ape, ci și tărâmul aflat la răscruce de vânturi.
Pentru cei care au fost marți seara în Sala Diotima, a fost un tumult de povești (despre fotografie și nu numai), imagini, emoții, sunete și culori pentru că Dobrogea, în esența ei, este viață, este spectacol indiferent de anotimp, indiferent de unde ai privi-o. Dobrogea e țara dintre cer, pământ și ape, unde natura ar crea liberă și ar da viață în continuare dacă oamenii ar lăsa-o să facă asta în felul ei. Până atunci, nouă ne rămân întrebările: „Ce ne-a făcut să ne îndepărtăm de esență? Ce ne-a făcut să ne îndepărtăm de libertate?”
Mircea Bezergheanu, mulțumim!
Curator expoziție, organizator și moderator vernisaj: Mihaela Ajităriți
Afiș: Adrian Purice
Streaming: Marian Bîrlădeanu
Text: Mihaela Burlacu
Mulțumim publicului pentru participarea activă la eveniment.
Mulțumim Casei de Cultură „Mihai Ursachi” pentru găzduirea acestui eveniment.
Linkuri proiect/autor:
Trailer proiect :
https://www.youtube.com/watch?v=YnXwpNXrwoI
https://www.youtube.com/watch?v=3xqjcW-_RDg
Pagina de Facebook a proiectului:
https://www.facebook.com/groups/RawDobrogea/
Blog personal Mircea Bezergheanu:
https://www.intufisuri.ro/
Canal Youtube Mircea Bezergheanu:
https://www.youtube.com/c/MirceaBezergheanu
Platforma streaming film “Dobrogea”:
https://streamerse.net/event/dobrogea
